Până a începe a dezvolta subiectul prezenţei teme, respectiv politica U.E. cu privire la zgomot, este imperios necesar a enunţa succint ce este zgomotoul, ce este poluarea fonică, şi care sunt măsurile luate de către Uniunea Europeană cu privire la această.

Zgomotul, este un sunet sau un amestec de sunete discordante, dezordonate, nearmonioase, cu caracter surprizantor, spontan sau constant, având, în cazul expunerii pe ternmen lung, efecte deosebit de nocive asupra fiinţelor vii. Totodată, zgomotul este folosit în industria publicitară pentru a atrage atenţia şi deopotrivă pentru a face valvă. Zgomotul, în sinea sa, este un simplu sunet sau cumul de sunete suprapuse, de fond sau evidenţiate, care este/sunt nedorit/e. Pe de altă parte, chiar dacă ar fi sunet „dorit”, cum ar fi sunetul cascadei sau foşnetul frunzelor toamna, aceste sunete au primit tot titulatura de zgomot, datorită frecventelor generate neprecise şi neconstante. De asemenea, zgomotele, prin lipsa unei frecvente precise şi constante, nu generează un sunet fundamental, implicit nu generează armonice. (mai multe pe seama acestui subiect în tratatele de teoria muzicii)

În domeniul acusticii cu titulatura de zgomot, întâlnim următoarele fenomene: zgomotul de fond = perturbație sonoră (de mică intensitate) care apare în orice mediu de transmisie a semnalelor; zgomotul alb = zgomot de bandă largă, folosit în măsurători electroacustice, caracterizat prin energie egală pe lățime de bandă constantă; zgomotul colorat = zgomot de bandă largă, folosit în măsurători electroacustice, caracterizat printr-un spectru continuu și uniform într-un domeniu de frecvențe specificat; zgomotul roz = zgomot de bandă largă, folosit în măsurători electroacustice, caracterizat prin energie constantă pe octavă.

Poluarea fonică. Poluarea în sine ca să fiu mai precis, este un complex de fenomene care au schimbat sau tind să schimbe mediul ambiant în detrimentul echilibrului ecologic natural; acestea afectează atmosfera (cu diferite particule, gaze etc.), apele de suprafață ori subterane, mările și oceanele, solul, vegetația, lumea animală și colectivitățile umane. Poluarea este desigur de mai multe feluri, dar vom trata numai poluarea sonoră, fonică. Aceasta presupune o avalanşă de sunete cauzate de către industrie, mijloacele de transport, reclame, telefoane, tractoare etc. În urma evoluţiei continue a tehnologiei în detrimentul resurselor naturale ale pământului şi ale echilibrului uman, au fost necesare impunerea anumitor legi ce reglementează pragul sonor al fiecărei componente generatoare de zgomot, componente luate fie individual, fie adunate cu altele care creează şi ele la rândul lor prin cumul poluarea fonică. Unitatea de măsură cu care se măsoară intensitatea acustică fie a unui sunet, fie a unui zgomot este „decibelul”.  Acestea fiind zise, orice motor sau componentă, înainte de a intra pe piaţa, chiar şi din „frageda pruncie” este supusă unui test fonic. Dacă depăşeşte limitele impuse, nu intră pe piaţă. Ţinta acestor prevederi este ca efectele ei economico–sociale să îmbunătăţească calitatea condiţiilor de viaţă ale întregii populaţii. Pentru mai multe amănunte se pot consulta următoarele directive:

  • Directiva 98/37EC referitoare la armonizarea legilor statelor membre cu privire la maşini.
  • Directiva 2000/14/EC privind zgomotul echipamentelor destinate utilizării în exteriorul clădirilor Directiva 86/594/EEC privind zgomotul emis de aparatura electrocasnică.
  • Directiva 70/157/EEC, respectiv Regulamentul nr.51 EEC–ONU amendamentul 02, privind zgomotul vehiculelor motoare, dar şi cele rezultate din situaţiile de competiţie, etichetează argumentul de desfacere „zgomot redus” ca pe un factor al pieţei cu o importanţă din ce în ce mai mare.

Pe baza acestor directive, construcţia de maşinării (şi componente ale acestora) cu zgomot redus reprezintă o mare provocare la adresa inginerilor. Este foarte important să acordăm o atenţie deosebită poluării fonice, deoarece dacă urechea noastră nu aude aşa nu înseamnă că efectele nu pot fi percepute de corpul nostru. Amintesc aici şi curiozitatea ştiinţifică a urechii, aceea că are capacitatea de a se concentra pe anumite sunete, ignorându-le complet pe celelalte. Spre exemplu urmăresc cu mare atenţie un documentar şi nu aud când sună telefonul.

În concluzie, este imperativ să cunoaştem precis efectele (fie bune fie rele) ale oricărei maşinării pe care noi o folosim, atât din considerente obiective cât şi subiective. Calitatea vieţii este mult mai importantă decât orice manfestare a personalităţii umane. Ce facem cu cunoaşterea dupa ce o avem? Asta ţine de fiecare…

Damian Deheleanu – Editor Online